Polonezii se opun participării ţării lor la o forţă de menţinere a păcii în Ucraina. Ce poziții adoptă România pentru apărare

• De luni de zile, în Europa are loc o dezbatere cu privire la posibila desfăşurare a unei forţe de menţinere a păcii.
• Nu toate țările europene gândesc precum Franța și Marea Britanie.
• China și-a manifestat dorința să trimită militari în această coaliție de asigurarea independenței Ucrainei, dacă există un mandat ONU.

O majoritate clară a polonezilor, 61,1%, se opune participării ţării lor la o forţă multinaţională de menţinere a păcii în Ucraina, arată datele unui sondaj SW Research. Bărbaţii s-au opus mai puternic decât femeile, în timp ce locuitorii din mediul urban şi tinerii s-au opus, de asemenea, mai puternic decât alegătorii din mediul rural şi cei mai în vârstă. De luni de zile, în Europa are loc o dezbatere cu privire la posibila desfăşurare a unei forţe de menţinere a păcii în cazul în care se va conveni asupra unui armistiţiu în Ucraina.

Este o anumită fisură, deoarece nu toate țările europene gândesc precum Franța și Marea Britanie. Ele conduc această Coaliție de Voință, cum a fost numită coaliția care și-a asumat să asigure securitatea Ucrainei după terminarea războiului. Cred că nu este nici o problemă de comunicare. Această forță de menținere a păcii va ajunge în Ucraina după terminarea războiului, deci după un acord de pace. Rusia va fi de acord cu această forță, iar forța va avea un mandat. Când vorbim de un mandat al unei coaliții internaționale, OSCE sau ONU, dar forța militară va avea un mandat. China și-a manifestat dorința să trimită militari în această coaliție de asigurarea independenței Ucrainei, dacă există un mandat ONU.

De asemenea, cred că a fost și o greșeală din partea europenilor, au trecut deja la pasul 3, ținând cont că încă nu este pasul 1. Pasul 1 înseamnă negocieri pentru încheierea războiului, pasul 2 înseamnă încheierea războiului și pasul 3 înseamnă asigurarea acelor măsuri prin care Rusia să nu mai atace Ucraina. Măsurile astea se referă la arme pentru Ucraina, dar și la apărarea teritoriului, spațiului aerian și apelor teritoriale ale Ucrainei de o forță multinațională pe care ar vrea să o conducă Franța și Marea Britanie.

Ce poziții adoptă România? 

Armata Română are în acest moment peste 20 de batalione, toate au participat la misiuni în Afganistan. Peste 30.000 de militari români au fost răniți în Afganistan în cei 21 de ani de război, deci Armata Română ar avea militari să participe, dar până acum nu s-a luat o decizie politică. Avem de la Ministerul Apărării Naționale un comunicat în care spune că se analizează să vadă ce se face o evaluare în cadrul Ministerul Apărării Naționale și că nu s-a luat o decizie. 

Avem o declarație a premierului Bolojan care a spus că România nu va participa cu militari, dar va pune la dispoziție baze militare. Orice decizie se ia trebuie luată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și trebuie să aibă aprobarea Parlamentului. Premierul Bolojan s-a grăbit că a trecut direct la ultima fază sărind primele două. 

Deci România nu poate participa sau cel puțin în prima fază nu va participa cu militari, dar poate participa în celelalte faze, anume în apărarea spațiului aerian prin punerea la dispoziție a bazei de la Kogălniceanu. Unii lideri militari europeni au cerut Statelor Unite să disloce aeronavele 35 la Kogălniceanu.

The post Polonezii se opun participării ţării lor la o forţă de menţinere a păcii în Ucraina. Ce poziții adoptă România pentru apărare appeared first on Aleph News.