Putin a transformat negocierile din Alaska în cerere de capitulare a Ucrainei. Ce este dispus Zelenski să cedeze

• Vladimir Putin vrea Donbasul și înghețarea frontului în Herson și Zaporojie.
• Președintele Zelenski nu cedează Donbasul.
• Zelenski vrea încetarea focului, armistițiu în cer și fără atacuri asupra infrastructurii.
• Rusia ocupă doar 75% din Donețk și 74% din Zaporojie și Herson.
• Schimbul de teritorii implică și un schimb de populații.
• Rusia vrea recunoașterea limbii ruse ca limbă oficială în Ucraina.
• Azi se decide cine va reprezenta Europa la negocierile de la Washington.

Încep să apară detalii despre așa-numita înțelegerea parțială la care au ajuns Donald Trump și Vladimir Putin, în Alaska. Potrivit mai multor surse din Administrația Trump, președintele rus și-ar dori obținerea controlului complet al Donbasului și înghețarea frontului în regiunile Zaporojie și Herson.

Altfel spus, Putin nu face nicio concesie în fața ucrainenilor și, pe lângă asta, și-ar mai dori și ca limba rusă să devină limbă oficială în Ucraina, iar Biserica Ortodoxă Rusă să primească anumite garanții de securitate.

Ce vrea Vladimir Putin și ce este dispus Zelenski să-i ofere?

Se pare că acel schimb de teritorii despre care se vorbea săptămâna trecută nu reprezintă, de fapt, un schimb, ci o cerință de capitulare a Ucrainei în fața Rusiei. Este asta pentru că Moscova nu renunță la nimic, ci, din contră, își dorește să primească de la ucraineni controlul întregii regiuni Donbas, compusă din Luhansk și Donețk, și să înghețe frontul din Zaporojie și Herson.

În acest moment, din Ucraina întreagă, rușii ocupă între 19 și 20% din teritoriu, iar din Donbas au controlul complet asupra Luhanskului, dar nu și asupra Donețkului, unde ocupă doar 75%. Ei vor astfel să primească acești 25% din teritoriu, pe care nu au reușit să îi ocupe în 3 ani de zile, cu o armată de sute de mii de persoane pe frontul ucrainean. De asemenea, își doresc înghețarea frontului în Herson și Zaporojie, unde ocupă cam 74% din teritoriu, din celelalte regiuni pe care le mai controlează, dar foarte puțin.

Și aici vorbim despre Harkov, Sumî, Nikolaev și Dnipropetrovsk și de 400 km pătrați de teritoriu, de unde înțelegem că armata rusă s-ar putea retrage. Nu este clar ce s-ar putea întâmpla cu peninsula Crimeea, care este controlată acum de ruși, dar nerecunoscută ca fiind a rușilor, sau ce se întâmplă și cu ucrainenii, care ocupă foarte puțin din teritoriul rusesc, din apropiere de Sumî. Așadar, Rusia vrea doar să obțină, nu și să ofere. Pe lângă aceste cerințe cu privire la teritoriu, mai vrea stabilirea limbii ruse ca limbă oficială în Ucraina și obținerea de garanții de securitate pentru Biserica Ortodoxă Rusă.

Să nu uităm, de asemenea, că Moscova mai vrea ca Ucraina să nu devină parte a NATO, un lucru pe care știm că Donald Trump i l-a promis lui Vladimir Putin înainte de a se întâlni cu el, și mai dorește, calendaristic, o reducere a capacității armatei ucrainene de a se apăra în viitor. S-ar fi vorbit la întâlnire și de diverse garanții de securitate pentru Ucraina, asemănătoare articolului 5 al NATO, la care să contribuie și statele europene și Statele Unite ale Americii, cel mai probabil Washingtonul doar cu arme, pentru că știm că nu vor să trimită trupe într-o eventuală misiune de menținere a păcii. România trebuie și ea să fie atentă la toate aceste negocieri, să nu fie doar spectator. Și pentru securitatea noastră este important atât unde va fi granița cu Rusia, cât și ce se va întâmpla cu insula Șerpilor, și ce stocuri de arme își va disloca în timp Rusia în peninsula Crimeea, dacă va obține o recunoaștere de facto de la Ucraina.

Volodimir Zelenski i-ar fi transmis deja lui Donald Trump că nu va ceda Donbasul. El a spus că acest lucru nu poate fi făcut din cauza Constituției și că trebuie să fie și voința poporului ucrainean, a impus și el anumite condiții înainte să se vorbească de teritorii. Așadar, Ucraina își dorește în acest moment o încetare a focului de-a lungul liniei frontului, un armistițiu aerian și o încetare a atacurilor asupra infrastructurii critice din Ucraina. Totodată, mai vrea Kievul ca toți prizonierii de război și toți copiii ucraineni pe care armata rusă i-a dus în Rusia să fie eliberați și aduși în Ucraina.

Foarte important de precizat este că schimbul de teritorii despre care se tot vorbește în zilele acestea reprezintă de fapt și un schimb de populații, vorbim despre oameni al căror viitor ar putea fi decis de câteva persoane, unele care nu au legătură directă cu Ucraina. De aici dificultatea luării unor decizii, pentru că, așa cum Donald Trump își dorește să rămână în istoria Americii drept președintele care a primit Premiul Nobel, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, mai mult ca sigur dorește să rămână în istoria Ucrainei nu ca președintele care a cedat teritorii, ci ca cel care a luptat pentru ele până la capăt.

La ce să ne așteptăm acum?

Așa este, din nou vor încerca astăzi președintele Volodimir Zelenski și liderii Europei să ajungă la o poziție comună, deși s-a văzut deja prin declarația emisă ieri, atât de liderii Uniunii Europene, cât și de liderii statelor Baltice și Nordice, că Europa este alături de Ucraina, indiferent de decizia pe care o va lua: o va susține dacă nu acceptă propunerea de a ceda Donbasul, dar o va susține și dacă o va face, prin oferirea de garanții și securitate. Astăzi se va decide și cine îl va însoți pe Volodimir Zelenski la Casa Albă mâine, unde este așteptat să se întâlnească cu președintele Donald Trump, dar și cu vicepreședintele J.D.Vance. Cel mai probabil se încearcă evitarea unei situații precum cea din februarie, din Biroul Oval, unde discuțiile s-au aprins destul de tare.

De aceea se va decide astăzi cine va merge cu Zelenski mâine la Casa Albă, bineînțeles și pentru a reprezenta interesele Europei. S-a văzut foarte clar că președintele Donald Trump are o politică externă bazată pe relații personale. S-a văzut acest lucru și în modul în care l-a tratat pe președintele rus Vladimir Putin.

De fapt, se încearcă evitarea unei situații precum cea din februarie, pentru că discuțiile vor fi destul de intense. Bineînțeles, Donald Trump va încerca să-l convingă pe președintele ucrainean să cedeze Donbasul pentru a pune capăt acestui război, dar știm deja poziția Kievului. Va fi interesant de văzut dacă Volodimir Zelenski nu va accepta propunerea lui Vladimir Putin, dacă Statele Unite ale Americii vor mai susține Ucraina și, dacă o vor face, ce vor cere la schimb.

Știm că Donald Trump este un politician tranzacțional. A continuat să susțină militar Ucraina prin contracte de apărare în schimbul acordurilor pe minerale. Deci, cu siguranță și acum s-ar putea să ceară ceva la schimb, pentru că știm deja că a promis contracte de echipamente militare în valoare de 50 de miliarde de dolari, iar dacă nu își va ține promisiunea, cu siguranță industria americană de apărare va fi afectată.

The post Putin a transformat negocierile din Alaska în cerere de capitulare a Ucrainei. Ce este dispus Zelenski să cedeze appeared first on Aleph News.