Alegeri în Israel: 7,3 milioane de israelieni sunt așteptați astăzi la urne. Benjamin Netanyahu încearcă să obțină un nou mandat, după 19 ani la putere

• Israelul organizează marți, 27 octombrie, primele alegeri parlamentare de la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023.
• Benjamin Netanyahu și Gadi Eisenkot conduc două tabere politice între care sondajele indică o competiție strânsă.
• Aproximativ 7,3 milioane de israelieni au drept de vot, iar formarea unei majorități parlamentare rămâne incertă.

Israelienii votează marți, 27 octombrie, în alegeri parlamentare considerate de mulți alegători printre cele mai importante din istoria țării. Premierul Benjamin Netanyahu încearcă să rămână la putere, în primul scrutin organizat după atacurile conduse de Hamas din 7 octombrie 2023, potrivit Reuters.

Alegerile au loc după o perioadă marcată de războaiele din Gaza, Liban și Iran, de deteriorarea relațiilor Israelului cu mai multe state și de controversele provocate de politicile coaliției de dreapta conduse de Netanyahu.

Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 07:00 și se închid la 22:00. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, 7,3 milioane de israelieni au drept de vot, dintre care aproximativ 330.000 votează pentru prima dată.

Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv premier din istoria Israelului, cu 19 ani petrecuți la conducerea guvernului, se confruntă cu o alianță rivală condusă de Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene.

Sondajele indică o competiție strânsă între partidul Likud și aliații săi de dreapta, pe de o parte, și tabăra lui Eisenkot, susținută de alegători de dreapta și de centru, pe de altă parte.

Netanyahu își bazează campania pe conducerea țării în timpul războaielor și pe relația sa cu președintele american Donald Trump, care îl susține.

Duminică, Netanyahu a declarat că Trump este pregătit să acționeze din nou pentru a elimina „definitiv” amenințarea iraniană, dar numai dacă el rămâne la putere.

Eisenkot l-a acuzat pe premier că se bazează pe „o campanie de alarmism, minciuni și amenințări”. Fostul șef al armatei susține că Trump va colabora „pe deplin cu orice lider ales de popor”.

Niciuna dintre tabere nu are însă o cale sigură către majoritatea necesară în Parlamentul israelian, care are 120 de locuri.

Netanyahu ar putea depinde din nou de sprijinul liderilor de extremă dreapta Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich. Cei doi au fost sancționați de unele state occidentale, care îi acuză de incitare la violență împotriva palestinienilor.

Dacă nici Netanyahu, nici Eisenkot nu reușesc să formeze o coaliție, actualul premier poate rămâne în funcție într-un guvern interimar, până la organizarea unor noi alegeri anul viitor.

Pentru mulți dintre adversarii lui Netanyahu, alegerile reprezintă și un moment în care premierul trebuie să răspundă politic pentru eșecurile de securitate din 7 octombrie 2023.

Partidele de opoziție promit o anchetă națională asupra circumstanțelor atacurilor.

Potrivit datelor Centrului Viterbi pentru Cercetarea Opiniei Publice și a Politicilor, din cadrul Israel Democracy Institute, aproximativ 13% dintre alegători nu și-au decis încă votul.

Eldad Shaaltiel, voluntar al partidului Yashar, condus de Eisenkot, a mers de dimineață la o secție de votare din Ierusalim pentru a afișa materiale electorale și pentru a încerca să convingă alegătorii indeciși.

Nilli Mor, voluntară a partidului Democrații, condus de fostul general Yair Golan, spune că militează pentru „o nouă zi în Israel, o zi mai bună, cu speranță și o mare schimbare pentru această țară”.

Participarea alegătorilor din minoritatea arabă a Israelului ar putea influența rezultatul și negocierile pentru formarea unei coaliții.

Deși Eisenkot exclude o alianță cu partidele arabe, invocând lipsa unor valori comune, analiștii consideră posibil ca acestea să susțină din Parlament un guvern minoritar condus de el, pentru a-l îndepărta pe Netanyahu de la putere.

Ben-Gvir, care a votat marți dimineață în așezarea Kiryat Arba din Cisiordania ocupată, a declarat că se așteaptă ca Netanyahu să revină în funcția de premier.

„Vom fi ancora de dreapta a acelui guvern”, a spus Ben-Gvir.

Războaiele din Gaza și Iran domină campania electorală

Gadi Eisenkot a intrat în cabinetul de război al lui Netanyahu după atacurile din 7 octombrie 2023, dar a părăsit guvernul după opt luni, criticând modul în care premierul a condus operațiunile militare.

În atacurile din 7 octombrie, militanții conduși de Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane și au luat 251 de ostatici.

Israelul a lansat ulterior o ofensivă în Fâșia Gaza, care a distrus o mare parte a teritoriului. Autoritățile sanitare din Gaza afirmă că atacurile israeliene au ucis aproximativ 74.000 de persoane.

Israelul a desfășurat și operațiuni militare împotriva Hezbollah în Liban și a schimbat lovituri cu Iranul. Confruntările au inclus o campanie aeriană de 12 zile împotriva instalațiilor nucleare iraniene în 2025 și războiul purtat anul acesta de Israel și Statele Unite împotriva Iranului.

Eisenkot susține că viitorul guvern israelian trebuie să împiedice Iranul să obțină capacitatea de a produce arme nucleare, fie prin forță, fie printr-un acord diplomatic, inclusiv cu sprijinul Statelor Unite.

La fel ca aproape toate partidele israeliene conduse de politicieni evrei, Eisenkot se opune soluției celor două state, care a stat la baza negocierilor de pace cu palestinienii timp de decenii.

El critică însă violențele coloniștilor israelieni împotriva palestinienilor din Cisiordania ocupată, care s-au intensificat din 2023 și au afectat relațiile Israelului cu statele occidentale.

Source