Cristian Hostiuc, director editorial ZF: Să nu ne trezim că cea mai mare dronă care se îndreaptă asupra României vine de pe piaţa financiară americană

• Randamentele SUA influențează costul banilor în întreaga lume.
• Un șoc financiar american poate ajunge rapid în Europa.
• Datoria publică a României ajunge la 1.194 miliarde de lei.
• Aproximativ 55% din datoria României este în valută.

Cea mai mare dronă care se îndreaptă spre România s-ar putea să nu vină din aer. S-ar putea să vină din piețele financiare americane.

Cristian Hostiuc scrie în ZF despre bomba care amenință să se extindă pe toate piețele financiare: datoria publică a Statelor Unite.

39.700 de miliarde de dolari. 123% din PIB-ul american.

Iar challenge-ul nu este doar dimensiunea datoriei. Ci costul ei. Dacă dobânzile americane cresc, refinanțarea devine mai scumpă pentru SUA.

Dar efectul nu se oprește la Washington. Se transmite în Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, Japonia și, inevitabil, în România.

Pentru că România are nevoie de bani din exterior. Foarte mulți bani.

La finalul lunii mai, datoria publică a României ajunsese la 1.194 de miliarde de lei, adică 61,4% din PIB. Iar 55% din această datorie este în valută.

Aici este schimbarea majoră față de 2008. Atunci, 70% din împrumuturile sistemului bancar erau în valută. Astăzi, doar 30% din finanțarea sistemului bancar este în valută.

Dar expunerea nu a dispărut. S-a mutat către stat.

Și mai avem o cifră care ar trebui să ne țină atenți: în fiecare an, Guvernul trebuie să refinanțeze cel puțin 150 de miliarde de lei.

Dacă piețele globale devin mai prudente, România nu rămâne izolată. Costul finanțării crește. Banii disponibili se împuținează. Presiunea pe leu crește. Iar deficitul bugetar devine și mai greu de finanțat.

Exact asta s-a întâmplat în 2008. România a privit criza americană de la distanță. Până când banii au început să plece.

Am ajuns atunci la FMI și la un pachet de finanțare de 20 de miliarde de euro.

Astăzi suntem într-o situație diferită. Băncile sunt mai solide. Economia este mai mare. Structura creditării s-a schimbat.

Dar vulnerabilitatea externă nu a dispărut. S-a mutat.

Și poate cea mai importantă întrebare pentru România nu este dacă America are o problemă cu datoria. Ci ce se întâmplă cu România dacă lumea începe să ceară dobânzi mai mari pentru orice ban împrumutat.

Source